Daca anul trecut scriam despre middle age crisis, acum m-am relaxat si e timpul (o sa spuneti ca poate e cam devreme, dar nu e asa) sa-mi fac lista ultimelor dorinte
Desigur nu sunt original cu titlul folosit intr-un film relativ recent… dar ideea e mai de demult, inca de pe vremea lui Austin Powers cu a sa geniala lista ’ things to do before I die‘ 
Asadar astazi in mod special (ploaie, ceata, greva la metrou, trafic infundat total, probleme de marti, miscellaneous) va spun doar 5 dorinte de indeplinit in urmatorii ani: (more…)
Data stelara 15092009 la a treia insemnare in jurnal. Enterprise a deviat de la ultima insemnare cand ambitiile erau impachetate in dorinte si planificari la viteza warp maxima. Ciudat este ca tot echipajul a anticipat marile furtuni stelare si universale incepute cu big bang-ul fratilor Lehman si cu toate ca am ocolit inspirat ploaia de asterioizii defectiuniea a fost una mizera, fara personalitate cauzata de un jeg intrat la motor si restul sobolanilor cosmici care au ros chiar teava de ejaculare a rezidurilor. Bine totusi ca am deviat pe Pamant si nu pe o alta planeta ostila si fara scapare.
Daca tot tin un jurnal on-line ma roade sa trec si etapa cand o luam de la capat in noul birou, la fel de luminos, mai batrinicios dar mult mai pitoresc cu care ne mandrim acum si care e pe Str Emanoil Porumbaru 16. Din pacate, avand in vedere ca nu am fost chiar asa de bun la istorie, nu stiu ce a facut in politica acest om sa merite o strada, dar cartierul are farmec si imi place foarte mult. Avantajul major este ca ne aflam chiar langa Trattoria Verdi unde se gateste foarte bine, inclusiv una din specialitatile mele preferate in materie de paste: linguini olio, aglio, peperoncino cu toping de ciuperci fresh sote si coji de parmeza, miammm…hai ca mi s-a facut foame
. Dii mai, engage inca o data!
…intr-o mie de cuvinte amestecate… (more…)
Iata ultima moda in salutul de ‘la revedere!’. Astfel ne-am spus la despartire dupa ce am avut o discutie recenta cu un prieten din industria de design si in care ne plangeam amandoi ca doua babe cum dracu de ne-am bagat noi in business-uri care tin strict de prosperitate, bunastare, fericire si pofta de viata. Pai din pasiune… dar prima chestie in caz de criza, na! – taie omu vacanta apoi tzoalele, iesitul, cumparaturile de dragul lor s.a.m.d.
Din boceala am dat in brainstorming si ne-am gandit la o lista cu business-uri pe timp de criza. Uite ce a iesit: (more…)
Data stelara 01092008 a doua insemnare in jurnal dupa exact doi ani (iata viteza warp a timpului…cand dracu au trecut 2 ani!?) de la lansarea lui Entreprise. Daca tot tin un jurnal on-line trebuie sa trec si etapa cand biroul umbros este inlocuit de unul mai mare, mai luminos, mai promitator si cand problemele si dorintele renasc intr-o noua formula impachetata in ambitii si mai mari si idei si mai multe (mutarea asta mi-a luat putinul timp care il aveam sa postez diverse intamplari si experiente… dar o data mutat revin la frecventa obisnuita).
Noul sediu, cu care ne mandrim de data asta, este pe Str.Col C-tin Blaremberg 4-6, la intersectia dintre celebra Pangrati cu Muzeul Zambaccian. Daca mai stiu ceva cat-de-cat despre Pangratti si Zambaccian cu muzeul lui cu tot trebuie sa recunosc ca habar n-am cine a fost acest Colonel Blaremberg (cateodata mie greu sa-l pronunt
) si de ce are el o strada de 20m care da tocmai in parcarea TVR-ului. O sa aflu… oricum, toata lumea e invitata.
S-a vorbit atat de mult in ultima saptamana de zapada neprietenoasa cu exagerarile teveristo-primoteveisto-protevisto-antenouniste si restul din breasla toate gen moartea alba, iadul alb, napasta, nefericirea si blestemul orasenilor ca aoleo mama ce nasol e si cate probleme cu traficul, parcarea, cu politica, cu scoala, cu masa si casa si cu toti saracii-saracilor din lume … incat simt nevoia sa ii iau putin apararea fiind un mare iubitor de iarna si mai ales de zapada. Ei bine, doresc cat mai multa zapada … 3-4 luni pe an imi doresc sa cada din cer …cate 3 metri… sa murim toti un pic de foame, de invidie, de ipocrizie, de ura, de frica, de lene si de saracia care nu se mai leapada odata. Sa ne acopere cu totul pana scapam de minciuna, mizerie, neputinta si de micismul puturosului. Da, vreau ca acest non-bine perceput sa fie intr-un final inteles la adevarata lui valoare, ca un rau-pozitiv…si sa invatam de pe urma lui. (more…)
De la o vreme am somnul agitat si imi trec prin minte tot felul de chestii intalnite in treacat, vazute in secunde sau citite pe diagonala…care acum imi revin puternic in minte, in somn sau cand ma detasez de problemele realitatii. M-am gandit ca daca le pun pe blog o sa scap de obsesia raspunsurilor:
(more…)
…si am cazut prada ispitei…pt ca de astazi I’m a Mac
Da, am schimbat ‘tabara’ si am o bijuterie de Apple MacBook Pro cu care, iata, primul lucru pe care il fac, scriu acest post. Inca nu stiu sa va spun daca am facut cea mai buna alegere dar am zis hai, inca o schimbare e binevenita in peisajul middle age crisis. Cel putin ma simt ca un copil care a primit o jucarie noua si tot apas stangaci pe butoane si deschid aplicatii de ultima generatie, colorate si animate care mai de care si tot descopar facilitati si optiuni care deocamdata ma fascineaza. (more…)
A venit timpul sa ma laud! Am fost publicat! ha! (cine zicea ca blogging-ul nu e jurnalism, eh? ;)
Ei bine, postul de mai jos ‘Helicopter Safari’ a aparut in revista/cartea Omagiu, o publicatie non-conformista cu un layout interesant si calitate de tipar excelenta. Poate o sa vi se para greoaie la inceput, dar dupa ce o citesti de la un capat la altul (mie mi-a luat cam o saptamana) iti vine sa o iei de la inceput… sa mai descoperi cate ceva, printre randuri, ganduri si poze … cred ca e fapt asta isi si doreste. O recomand cu placere, nu o ratati!
Un stiu cine, cum si mai ales de ce dracu mi-ar sparge cineva bietul blog … ideea e ca de vreo 3 saptamani un am putut sa blogez pentru ca nici un ma pricep sa-l repar nici un situ cum sa-l protejez…asta e! Sincere multumiri celui care m-a ajutat sa-l curat sa-l pun live la locul lui sa dainuie in spatiu si timp.
Pe de alta parte cred ca a fost si ca un test… in timpul asta cat am stat pe bara ma gandeam chiar sa nu-l mai repar si sa-l inchid. Dar mi-am dat seama ca de fapt imi lipseste cumva. Avem o groaza de lucruri sa-mi notez si sa va spun….
…as fi vrut sa scriu o groaza despre Austria, unde am fost recent la schi, despre ghetari, despre partii impecabile si conditii excelente de cazare si transport pe cablu, despre carnatii lor nasoi care sunt peste tot si ii mananci doar de pofta, despre cea mai buna bere alba, despre Jagermeister, despre snitzel, despre strudel, despre rusii grosieri care au invadat satele tiroleze pitoresti, despre autostrazi blocate, despre traficul in Romania, despre radare inutile in sate parasite de 500m lungime si despre muuulte, multe altele. Dar poate cu alta ocazie.
Asa ca am decis sa public in continuare in jurnalul on-line, pareri, experiente, idei, frustrari si tot ce se mai poate scrie despre locuri, oameni, mancare si bautura. Intr-o noua prezentare. I’m back!